Dorinţă vie

S-a aşternut liniştea prin sufletele  noastre

Ce stau flămânde de dorinţa trupului fierbinte

Care se pierde-n tremurul ce-ţi intră-n oase ,

Şi-aleargă kilometrii peste pielea ce uşor se-aprinde.

Îţi simt privirea cum îmi înghite trupul,

E lacomă şi-mi trage părul  înspre coapse,

Se-aprind adânc în ochii tăi sclipiri ca focul

Iar în mine ia foc  şi măduva din oase.

Amini

Am în mâini respiraţia inimii tale

Şi-n privire atingerea intimă ce are o singură cale,

Simt cum lacrima îmi curge pe obrz de fericire,

Când orice cuvânt cu care vii tu, e iubire.

Cu sunete plăpânde din şoapte de amor,

Iţi mângâi cald urechea, şi o presar cu dor

Din clipele trecute fără pielea ta ca laptele,

Din tot cuprinsul tău, îmi inghiţi şoaptele.

Fără suflare

Am pierdut secundele rămase pentru mine

Cu viile trăiri din anii de-au trecut,

Să-mi dea lumina ce dinspre tine vine

Cu viaţa plină de alinul de demult.

Iubesc cu plină inimă, simţita-ţi prezenţă

Cu mâinile-amorţite aş vrea să te ating

Din fiecare clipă şi în a ta esenţă

Mă las din nou purtată şi uşor mă sting.

Cu mintea rece şi gândul plin de fulgi de gheaţă ,

Trimit înalte frici în venele cu vinete culori

Ce duc uşor spre casa lor prin faţă,

Puteri nebanuite când vrei să mă dobori.

Trăiesc cu orice preţ fiecare secundă rece

Ce-mi trece printre mâinile-nsetate de iubire

Şi-ardoarea de a mai simţi odată lângă mine 

Îmbrăţişarea caldă ce vine de la tine. 

Braţe păgâne

Trezit-am fost cu sunete  păgâne

Din murmurul flămând şi însetat

De găuri negre care par a spune

Că pân-acum în viaţă, degeaba ai luptat.

Când ţi-am văzut chipul blând şi trupul alb,

Pentru-o fracţiune de secundă ,

Ai prins formă în faţa mea, şi te privesc cu drag,

Şi-mi las purtată către tine, inima flămândă.

Cu zâmbet şi-mplinire iţi simt braţele

Cum îmi acoperă trupul aproape dezgolit,

Mă pierd sub pielea caldă cu gust de petale

Şi-mi dai simţiri de gheaţă în trupul amorţit.

Iar din atingeri vinovate ce produc placeri

Adun cu fiecare clipă zâmbet, din zilele de până ieri.

Eul său

Simți cum iți taie răsuflarea cu aerul ce îl aduce

Prin pașii lui cuminți, ce-l fac atât de dulce,

Și-ți lasă urma palidă și caldă simțită-n depărtare,

Atunci când iți aruncă priviri ucigătoare.

Iți ține strâns în palme tot aerul din plămâni ,

Dar dă câte puțin să sorbi, și-ajungi in alte lumi.

Trec secunde și minute și-nveți iar să respiri,

Când crezi că iți revii, il simți cum iți aruncă iar priviri.

Prin mintea beată parcă de parfumul viu de piele

Ca printr-o grea suflare ce iți lasă sechele,

Îți simți  corpul cum se apropie nebun de-al său

Îl lași să îți patrundă-n simțuri, mergând pe drumul tău.

În straturi

Dintre straturile pielii ce-mi ascund lipite carnea

Și o îmbracă fir cu fir pe unde-i este calea,

Răsar fiorii adânciți de prezența ta și te ascultă iar

Ca și cum n-aș fi acolo să îi potolesc  un sigur moment măcar.

Tresare liniștea amețită de parfumul tau

Și stă ascunsă parcă după trupul meu

Care cu fiecare răsuflare ce-mi apasă pieptul

Mă duce către tine, imi luminează spectrul.

Te-ating ușor ca printr-un vârf de ac,

Și-ți simt finețea prinsă ca-ntr-un sac

Dintr-o mătase fină, mândră de albeața ei

Și cu-o mireasmă desprinsă parcă din florile de tei.

Divină simțire prin corpurile atinse-n întregime,

Ți-adun în palme pielea fină, și in mine

Simt cum fiecare strat din pielea-nfrigurată

Iți stă-n genunchi, ți se inclină toată.

Hârtie colorată

Cuvinte-amestecate pe hârtia fără de culoare

Şi prinse-n explicaţii cu sute de-nţelesuri,

Adună dintr-o parte viaţă şi din alta soare ,

Le desenează pur şi le adună-n versuri.

Am prins prin ele-n fiecare zi din zilele trecute,

Sentimente calde şi mult prea mărunte,

Dar care împreună alină trupul şi mintea,

Şi-mi dau în fiecare clipă trăită liniştea.

Cuvintele acum le-amestec eu aşa cum vreau,

Şi le-nţelegeţi voi, cum fiecare-n parte

Ar vrea să fie parte la viitoarea zi, şi stau

Să-mi iau puterea şi să mă-ndrept departe.

Prin versuri

 Trăieşti prin cuvinte negre aruncate pe-albe foi,

Şi în fiecare dintre ele, aduc simţiri pe piele. Moi.

Ajunge o secundă să-mi citesc vechile simţiri din noi,

Iar tu eşti aici cu fiecare suflare şi spirit vioi.

Adulmec în minte mirosul tău specific

Tresar când îl simt, şi parcă fizic

Prin gânduri surde şi plăpânde îl ascund,

Şi îl păstrez acolo-n taină, uşor tremurând.

Închid pentru a mia oara ochii şi aştept

Să-mi fie iarăşi dor să-ţi simt suflarea ,

Şi plec spre ziua veselă în care mă deştept 

Să îmi primesc trăirea şi visarea.

Depărtare

S-arunc din mine sentimente reci ca sloiul

Şi să-mi las inima să se-ncălzească,

Prin capul plin de idei ce vin ca roiul,

Să-mi dea dorinţa şi să mă călauzească.

Nu vreau să simt încă odată nedorinţă,

Să stau lângă o piela fără de simţire,

Aş vrea să fac să treacă astăzi neputinţa

Şi să-mi aduc-un gram de fericire.

Lasă-mi un timp să mă aşez cu mine

Şi stai departe; nu vreau acum să simt

Că-mi lasă trupul meu respingere faţă de tine

Şi uit ce vreau, şi ce eu reprezint.

Prin ei

La cuvinte mă pricep puţin,

Le aleg cu grijă şi când vin

Grămadă peste foaia albă,

Le unesc uşor şi le cos pe-o salbă.

Şi cu ele reuşesc să trăiesc,

Să previn un gând nebunesc,

Când mă pun şi împletesc

Fiecare literă pe care o primesc.

Creionez uşor prin ardoarea privită

De simţiri ce mă inundă de viaţa primită

De la cei doi oameni minunaţi şi buni,

Parinţi şi veşnic simplii oameni, de luni şi pâna luni.

Declin

Simţiri de gheaţă cu dureri de foc,

Îmi las speranţa pentru sufletul ars

Să-mi dea puterea Lui, să trec peste tot,

Şi-n fiecare moment să mai fac un pas.

Tăcere, asta mi-a rămas cel mai de preţ,

Puterea simt cum lasă loc de dispreţ

Şi-l închid acolo într-un cufăr fără de lumină

Să-mi lase sufletul curat, să-mi lase putere divină.

Mă pierd în rolul minţii de a creea cuvinte,

Adun cu mine priviri mărunte şi se simte

Cum tristeţea-şi face simţită prezenţa

Şi vreau s-o pierd, vreau să fiu absenţa.

Trăiesc prin el?

 Mă simt sugrumată de tăcere şi fără simţire.

Aud mintea ta cum îmi ceartă inima de lipsa de iubire,

Şi-o las să-mi ţipe-n suflet ca-ntr-o prăpastie , ecoul să-l aud,

După trecute sentimente cu urme reci, ca un şarpe trecând.

Ia-mi greutatea asta de pe suflet!

Arunc-o în cel mai îndepartat loc,

Trăieşte fiecare clipă cu un zâmbet,

Şi vreau şi eu la rându-mi acelaşi foc.

Sufletul lăsat gol, dar plin de visele uitate,

Ar vrea să taie părţi din el, pentru momentele trăite

Cu ardoare şi neştiinţa iubirii lăsate,

Strâns de mâini şi de picioare cu lanţuri încătuşate.

Dragă Ioana

Ai plecat de mult din viaţa mea,

Dar vei ramane adânc in inima

Tristă şi saracă parcă, fără prezenţa ce cândva,

Aducea liniştea mult râvnită de ea.

Tânjesc dupa nopţile pierdute şi pline

De rânjetele noastre înfundate,

Cu drag, mereu eu mă gândesc la tine,

Şi prietenia de pe culmile înalte.

Ai ales alt drum, faţa de mine,

Şi-un mare gol rasună-n sufletul meu trist.

Iţi urez multă dragoste şi împlinire,

Şi Dumnezeu sâ-ţi umple viaţa de „artist”.

Batista de mătase albă

Viaţă cu greaţă, dis de dimineaţă.
Mă stânge somacul şi mă bagă-n ceaţă.
Oarbă sunt acum de gânduri urâte
Şi vreau să scap de vrute şi nevrute.

Mi-aleg momente dintre cele mai rele
Să-mi dau afară gândurile mele
Spurcate de viaţa adunată până acum
Şi spălate parcă zilnic de-un burete cu săpun.

Mai lasă-mi porii firelor de par să mai respire!
Lasă-mi ochii sa străluceasca şi de fericire!
Adu-mi curate gânduri cu dulci sentimente,
Şi spala-mi obrajii de durele regrete!

Şi singură iar, îmi pun din nou în ordine
Ale ei gânduri ce te privesc pe tine,
Şi le împachetez agale pe lângă mătasea alba,
Găsită aclolo în spate, legată cu o salbă.

În taină

Culeg în gând atingeri fragede pe trupul ud,
Şi-mi şterg o lacrimă ce stă să cadă
Din cordul însufleţit de o suflare oarba,
Alungând tristeţea cu fiecare pas surd.

Trimit agale lângă pielea ta fierbinte,
Suflarea-mi îngheţată de cuvinte,
Ce aruncate sparg timpanul trist şi fraged,
Şi-mi laşi un pic de timp, ca sa mai cuget.

Am pierdut fire importante de suflare,
Am primit trăire pe nerăsuflate,
Ai adus cu tine lucruri, prin iertare.
Şi-am uitat de mine. Cu dreptate.