Ani de-a rândul

Şi iţi aduci aminte cum fiercare clipa

Te făcea fericit, şi-acum deşi iţi ţipă

În urechi să te întorci acolo, în timpuri dragi,

Tu eşti aici, şi-aici rămai, n-ai ce să faci.

Şi au trecut zile pe lângă noi fugind ca un rapid,

Şi au trecut ani, ca un accelerat pe care-aş vrea să-l prind,

Şi să trag semnalul de alarmă, să îl opresc acolo-n loc,

Să mai trăiesc odată lucruri simple şi frumoase foc.

Dar asta n-o să schimbe faptul că între timp,

Noi ne-am schimbat cu toţii, şi-o să mai treacă timp,

În care poate că, de vrem sau nu, încet, încet,

O sa fim alţii, rapid, sau mai discret.