Din tine

Adun trăiri cu viaţa lângă tine,

Mă simt alt om când eşti în mine,

Mi-arăţi frumosul din trăire

Arunci în mine cu iubire.

Aruncă-mi viaţa în oceanul de iubire

Şi lasă-mi sufletul să se-nece-n fericire

Cu fiori pe pielea ta şi cu miros de miere

Aprinzi în suflet iadul din iubire .

Suflet blând şi însetat de mine

Aduci prin prezenţa ta, plină de tine

Aerul cald ce îmi dă trezire,

Şi-mi face creierul să uite să respire.

Fulg de dor

                

Am ace-n mâini şi inima îmi arde.

Am gândul rece, şi trupul prea departe

De ale tale-atingeri şi sărutări de miere

Cu mirosul de lapte ce-l simţeam pe a ta piele…

Am uitat să respir, nu mai ştiu cum se face

Când eşti aşa departe trupu-mi arde şi zace

Plin de suflare moartă şi aruncată strâmb,

Când vrea doar sa te-atingă cu adieri de vânt.

Am mintea amorţită şi plină de iubirea

Ce creşte tot mai mult odata cu trăirea,

Odata cu secundele din Noi şi Univers,

Te caut zi şi noapte, în somn, în mine, în mers…

Dorinţă vie

S-a aşternut liniştea prin sufletele  noastre

Ce stau flămânde de dorinţa trupului fierbinte

Care se pierde-n tremurul ce-ţi intră-n oase ,

Şi-aleargă kilometri peste pielea ce uşor se-aprinde.

Îţi simt privirea cum îmi înghite trupul,

E lacomă şi-mi trage părul  înspre coapse,

Se-aprind adânc în ochii tăi sclipiri ca focul

Iar în mine ia foc  şi măduva din oase.

Amini

Am în mâini respiraţia inimii tale

Şi-n privire atingerea intimă ce are o singură cale,

Simt cum lacrima îmi curge pe obrz de fericire,

Când orice cuvânt cu care vii tu, e iubire.

Cu sunete plăpânde din şoapte de amor,

Iţi mângâi cald urechea, şi o presar cu dor

Din clipele trecute fără pielea ta ca laptele,

Din tot cuprinsul tău, îmi inghiţi şoaptele.

Fără suflare

Am pierdut secundele rămase pentru mine

Cu viile trăiri din anii de-au trecut,

Să-mi dea lumina ce dinspre tine vine

Cu viaţa plină de alinul de demult.

Iubesc cu plină inimă, simţita-ţi prezenţă

Cu mâinile-amorţite aş vrea să te ating

Din fiecare clipă şi în a ta esenţă

Mă las din nou purtată şi uşor mă sting.

Cu mintea rece şi gândul plin de fulgi de gheaţă ,

Trimit înalte frici în venele cu vinete culori

Ce duc uşor spre casa lor prin faţă,

Puteri nebanuite când vrei să mă dobori.

Trăiesc cu orice preţ fiecare secundă rece

Ce-mi trece printre mâinile-nsetate de iubire

Şi-ardoarea de a mai simţi odată lângă mine 

Îmbrăţişarea caldă ce vine de la tine. 

Braţe păgâne

Trezit-am fost cu sunete  păgâne

Din murmurul flămând şi însetat

De găuri negre care par a spune

Că pân-acum în viaţă, degeaba ai luptat.

Când ţi-am văzut chipul blând şi trupul alb,

Pentru-o fracţiune de secundă ,

Ai prins formă în faţa mea, şi te privesc cu drag,

Şi-mi las purtată către tine, inima flămândă.

Cu zâmbet şi-mplinire iţi simt braţele

Cum îmi acoperă trupul aproape dezgolit,

Mă pierd sub pielea caldă cu gust de petale

Şi-mi dai simţiri de gheaţă în trupul amorţit.

Iar din atingeri vinovate ce produc placeri

Adun cu fiecare clipă zâmbet, din zilele de până ieri.

Eul său

Simți cum iți taie răsuflarea cu aerul ce îl aduce

Prin pașii lui cuminți, ce-l fac atât de dulce,

Și-ți lasă urma palidă și caldă simțită-n depărtare,

Atunci când iți aruncă priviri ucigătoare.

Iți ține strâns în palme tot aerul din plămâni ,

Dar dă câte puțin să sorbi, și-ajungi in alte lumi.

Trec secunde și minute și-nveți iar să respiri,

Când crezi că iți revii, il simți cum iți aruncă iar priviri.

Prin mintea beată parcă de parfumul viu de piele

Ca printr-o grea suflare ce iți lasă sechele,

Îți simți  corpul cum se apropie nebun de-al său

Îl lași să îți patrundă-n simțuri, mergând pe drumul tău.