Declin

Simţiri de gheaţă cu dureri de foc,

Îmi las speranţa pentru sufletul ars

Să-mi dea puterea Lui, să trec peste tot,

Şi-n fiecare moment să mai fac un pas.

Tăcere, asta mi-a rămas cel mai de preţ,

Puterea simt cum lasă loc de dispreţ

Şi-l închid acolo într-un cufăr fără de lumină

Să-mi lase sufletul curat, să-mi lase putere divină.

Mă pierd în rolul minţii de a creea cuvinte,

Adun cu mine priviri mărunte şi se simte

Cum tristeţea-şi face simţită prezenţa

Şi vreau s-o pierd, vreau să fiu absenţa.